Invitație la tabără

Vreau să fac un anunț și anume că pe data de 24 iulie se organizează o tabără pentru tineri/adulți (18+) puteți să găsiți imagini din anul precedent pe blog. Tabăra va dura o săptămînă și va costa 300 lei. Condițiile sunt bune. Cine este cointeresat – să mă contacteze. Cine nu are contactele mele, scrieți mai jos. În rest vă doresc o vară plăcută

Cărți IT.

Bună. Doresc să mă împart cu o mică bucurie pe care o am. Este un set de cărți pe care le comandasem recent din SUA – nu prin poștă ci prin prietena mea.

Lista lor constituie din următoarele:

• Russ Miles & Kim Hamilton, UML 2.0 – O descriere a mult vestitului limbaj de modelare;
• Robert C. Martin, Clean Code – Un ghid a măiestriei pentru scrierea programelor;
• Robert C. Martin, Agile Software Development – Principii, Modele și Practici;
• B. McLaughlin, G. Pollice & D. West, OOAD – Analiza și design obiect-orientat.

Toate sunt foarte bune și eficiente, după părerea mea. De obicei, eu nu citesc introducerea și prefața cărților, însă la cărțile acestea le-am citit. Am început să pătrund în conținutul tematic a fiecărei cărți, citind doar cîteva zeci de pagini din fiecare, dar chiar și atît mi-a fost destul să mă reasigur că investiția a meritat fiecare bănuț. Niciodată nu mi s-a întîmplat ca în urma lecturii să închid cartea și să rămîn frustrat sau să zic „nimic nou”.

Atît coerența gîndurilor, cît și felul de redare a materialului sunt la nivel profesional. Pas cu pas autorul îți aduce noi orizonturi, cultivîndu-ți astfel, treptat cunoștințele, folosind raționamente logice, progresiste, bine formulate etc.

Aici termenul își are însemnătatea sa și autorul nu folosește fraze ambigue (sau cel puțin ușor îți dai seama pînă la urmă). Aici nu găsești „Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca muşcă”; prin asemenea stîlciri de minte autorul nu te trece… precum se face în majoritatea îndrumarelor de proiectare din universitate. *my colleagues nod their head*

Ca rezultat deci, sunt foarte mulțumit, le citesc cu mare plăcere avînd în vedere că ele conțin cunoștințe foarte importante pentru dezvoltarea profesională. Aș dorit să le fi avut chiar mai dinainte.

Mai jos urmează imaginea cărților.

Imagine ce captează toate cele patru cărți descrise mai sus.

Maturitate sau slăbiciune

Cineva mi-a zis ca în Moldova nu prea exista bărbăție și ca nici nu prea ai de unde o lua. Pe când definiția de bărbăție este una discutabila totuși posibil că persoana în cauză are dreptate din anumite puncte de vedere. Eu nu cunosc cît de adevărat este aceasta și dacă sincer niciodată parca nu m-am întâlnit cu acest gând. Dar știu altceva cu siguranță, că în Moldova nu prea există maturitate. Majoritatea persoanelor au încetat să se maturizeze din momentul în care au intrat în statutul de adult, de atunci încolo ei deja au început să pretindă că sunt maturi.

Ce înseamnă maturitate?
Pentru mine maturitatea înseamnă puterea de a-ți confrunta părțile negative în mod direct, să le recunoști și să lucrezi la ele. Aceasta nu este ușor. Trebuie să tai și să rupi ceva ce cândva considerai normal: un mod de gândire, o reacție mînioasă, o trăsătură de caracter, o atitudine nefolositoare, o dorință copilărească etc.

Deci oamenii sunt imaturi și slabi fiindcă nu sunt gata sa înfrunte această rupere – căci doare. Dar pentru că cel slab nu dorește să i se vadă slăbiciunea (imaturitatea) el va apela la diferite metode de evadare. Am văzut astfel de oameni… mândri și orgolioși, o fac pe deșteptul într-un caz sau altul, apoi dacă încerci să-i explici ceva îi irită și repede găsesc ce să spună ca să te pună într-o lumina mai puțin plăcută sau să se dezvinovățească cu argumente ieftine. Numai puțin apasă-l acolo unde alții nu-l ating și să vezi cum încep să se învîrtească ca un titirez. Dar o face cu tactică, nu prea evident ca să nu întreacă limita, așa că cei care sunt ca el să nu observe și să continue să-l respecte. Iată care e omul slab! acela care are neajunsuri dar nu dorește să lucreze la înlăturarea lor.

Un om matur va sta tare și va lucra la sine cu eforturi autentice pentru a se schimba. Da, poate îi va fi rușine pentru niște greșeli aici și acolo, va avea de întâmpinat greutăți, poate mulți “prieteni” se vor întoarce de la el (fiindcă sunt slabi și nu pot să sufere o schimbare autentica în el) și multe altele, dar în schimb va deveni un om de valoare în societate… dacă va continua și își va stabili principii bune în viață.

Cu părere de rău mulți rămân sa crească de niște fățarnici… dar tu?

Ca în final, ca sa nu ziceți ca v-am provocat fără să vă fi dat o îndemnare practică, citiți cartea Proverbe (sau pildele lui Solomon) din Biblie.

Tabăra 2010

La începutul lunii august a fost organizată o tabără la care am fost de acord să particip în calitate de lider, voluntar. Vreau să mă împart și cu voi cu cîteva fotografii.

În prima parte a zilei aveam jocuri distractive. Aici trebuia să ne întrecem tîrîș între echipe.

Încă un joc. El consta în aceea că toată echipa trebuia să ducă în spate o persoană pentru o anumită distanță. Cîștigătorii erau cei mai rapizi.

Și fetele participau.

Era și bazin unde de asemenea se mai petreceau competiții, precum Water Polo și întreceri la înot…

„Mîini de bace”, un loc unde puteai să-ți faci diferite accesorii: brățare, împletituri etc.

Programul de seară, muzică live…

…și scenete…

Fiecare echipă era identificată prin flagul său pe care ei trebuia să-l desene. Da, acesta e al echipei mele, btw. Alte denumiri de echipe erau: „Spartans”, „Life”, „Picăturile”, „Harbijeii” etc.

… și doodles.

Multe activități și evenimente înteresante mai urmează să fie descrise dar mai bine e să vii și să vezi, să faci parte și să ai fun…
Anul viitor vom mai face încă o tabără de aceea învit pe toți doritorii, nu vă sfiați. Vom avea un timp frumos împreună.

PS: cu atît mai mult că nu e scump (anul acesta a fost 300lei/5zile. How low can it get? )

Auto-înșelarea în efectuarea sarcinilor [part 2]

Refactorizează-ți prioritățile. Dacă ai probleme cu efectuarea sarcinilor la timp atunci este nevoie de a înțelege că prioritățile tale sunt amestecare și au nevoie de o refactorizare. Realizează ce schimb de priorități ai nevoie pentru a-ți pune viața pe o cale buna. Stai de o parte și analizează-te, gîndeștete la situația în care ești, la viața ta și dacă iți place unde ai ajuns. Realizează-ți problema și gravitatea ei, legata de priorități și soluționeaz-o. Fa o lista noua de priorități și lucrează zilnic la implementarea lor.

Ocupați timpul cu sarcini importante. Ocupați-l din plin, fără jale. Fiți supraîncărcați de sarcini importante. Veți întâlni greutăți fiindcă nimănui nu-i place sa fie încărcat dar dacă doriți sa scăpați de obiceiurile rele atunci asta e printre cele mai bune soluții. Altfel mereu vă veți întoarce la chestii de mai puțină importanță sau secundare.

Angajează-te față de cineva pentru schimbările pe care dorești sa le faci. Când răspundem față de cineva cu prețul unui anumit lucru, fie cu imaginea sau cu un bun material atunci motivația crește. Apropie-te de un prieten bun, de o rudă, membru a familiei… dar defapt chiar și de mine. Spune-i despre aceasta noua hotărâre pentru a schimba lucrurile spre bine și promite-i că așa și vei face. Lasă ea sa monitorizeze situația și să vadă cît de bine te descurci.

Pune-ți un scop puternic pentru întreaga viața, nobil, demn de a trai pentru, ceva care să-ți fie motivația suprema. Pune-ți un scop ALTRUIST: nu pentru foloase personale și nicidecum nu pentru agonisirea cărora lucruri materiale. Acestea din urma nu te va ajuta la nimic, nu-ți va face viața mai împlinitoare căci “ochiul niciodată nu se satură de privit”.

Pentru mine valoarea/scopul suprem este că în tot ce fac sa-i fiu plăcut lui Dumnezeu și sa fiu împăcat cu El. Să trăiesc într-o relație armonioasa cu El, să mă bucur de ajutorul și de bunătatea Lui, caci nu odată mi s-a dovedit a fi credincios. Invidiați-mă aici… și faceți și voi la fel, regret nu există.

Auto-înșelarea în efectuarea sarcinilor

Nu știu cum voi dragi cititori, dar eu recent am ajuns la concluzia ca prioritățile mele nu întotdeauna coincid cu faptele mele. Prin alte cuvinte mi-am pus priorități bune în viață și ma strădui sa le urmăresc dar nu întotdeauna îmi iese. Mă refer la momente în care trebuie să fac anumite chestii dar le las pe apoi.

Cu-i ii plac provocările? Să zicem că aveți un mic plan pe care doriți sa-l realizați mâine. Gîndițivă că aveți 5 taskuri importante, fiecare programata la o anumita ora, pentru un anumit interval de timp. Și să mai zicem că totul este destul de compact așa încît nu-ți permiți sa faci devieri (cel puțin nu mari). Cine crede ca le va reuși pe toate? Ok, desigur mulți vor spune că dacă sarcinile într-adevăr sunt importante atunci le vor îndeplini întocmai. Și eu as zice așa. Pînă la urma pentru asta și am creat un anumit orar, nu? Dar hai să ne analizăm.

Să presupunem că trebuie să te scoli dimineața la ora 7:00 – 8:00, doar cît de cît e o deprindere bună, se apropie școala/universitatea la urma urmei. Dar e adevărat ca atunci cînd vine momentul sa faci asta și nimic defapt nu te grăbește (cu excepția unui orar) iți vine dorința “sa mai stau puțin. Celelalte lucruri le voi face mai apoi”? Și nici nu observi cum adormi înapoi pentru 30 minute, dacă nu mai mult.

Bine, să acceptăm că te-ai sculat totuși la timp și totul e frumos, soarele a răsărit, pasările ciripesc, aer curat ți-a inundat camera (dacă ai dormit cu fereastra deschisă). Iată următorul lucru pe listă este exercițiile de înviorare fiindcă atunci când întocmeai planul te-ai gîndit că n-ar încurca să faci ceva ca să scapi de kilograme în plus acumulate în timpul verii. Dar știți cum, ca orice lucru în „prima zi”, cam nu te bucură. Mai ales că deja ai aprins calculatorul și ai văzut un nou email de la o persoana așteptată, sau pur și simplu o nouă știre a apărut. Cui îi a exerciții, a? Mîine!

Am să mă opresc aici cu exemplul orarului fiindcă vă dați seama ce urmează mai departe și sunt sigur că v-ați regăsit deja cumva în cuvintele mele. Cel puțin dacă nu la direct, atunci la sigur că indirect. Atunci cînd mai avem timp la dispoziție găsim și motiv de a re-aloca sarcini. Iată nu știu cum dar pe cît de absurd sună noi tot timpul găsim timp pentru „pe urmă” iar a doua zi spunem că nu reușim. Pe urmă voi face patul, pe urmă voi face lecțiile, pe urmă voi începe cutare sau cutare lucru… și, n-am reușit să te sun, n-am reușit să vin la timp, n-am reușit cu cutare lecție etc. acestea sunt desele situații în care ne pomenim, nu-i așa? Nu te mai auto-înșela cu acest „pe urmă”, noi toți am trecut prin asta.

Dar există SOLUȚIE! Știți care e?…Am să vă zic în articolul următor.

Eu știu cînd. Tu nu…

Cine ar putea să-ți spună mai multe despre viață și moarte decît cel care se află în vecinătate cu ambile? Acest mesaj este din partea unui băiat care are leucemie de la 7 ani. El vrea sa ne zică cîte ceva inainte de plecarea sa în cealaltă lume. La vîrsta de 18 ani numai, dar Dumnezeu l-a binecuvîntat cu înțelepciune. Vă recomand!

Dacă aveți măcar un lucru pe care doriți să-l schimbați în viața voastră… ascultați-l! Acest mesaj ar putea să vă pună in fața unei decizii de tip “viață sau moarte”, ci nu doar “un lucru”. Ascultați-l pînă la capăt.

Sorry, couldn’t embed. http://www.claytonsstory.com/

Vă încurajez să lăsați comentarii mai jos!

Relații solide

Cum puteți ști dacă ați stabilit relații solide cu cei din jur? Analizați cu atenție următoarele cinci caracteristici ale relațiilor voastre!

1. Respectul

   Cînd este vorba de relațiile interumane, totul începe cu respectul, cu dorința de a conferi valoare semenilor voștri. Analistul relațiilor umane – Les Giblin – spune: „Nu-i puteți face pe cei din jur să se simtă importanți în prezența voastră dacă în sinea voastră nu dați doi bani pe ei.”

   Trebuie să manifestați respect față de semenii voștri chiar înainte ca aceștia să fi făcut ceva să-l merite – și asta pentru simplul fapt că sunt ființe umane. Dar în același timp, trebuie să acționați în așa fel încît să-l cîștigați în fața celor dragi. Iar locul unde îl puteți cîștiga cel mai repede se află pe nisipuri mișcătoare.

2. Experiențe comune

   Respectul pune bazele relațiilor pozitive, dar singur nu este suficient. Nu puteți stabili relații cu persoane necunoscute. Este nevoie de experiențe comune. Și aceștia nu sunt ușor de obținut. De exemplu, imediat ce Brian Billick, antrenorul echipei Baltimore Raves, a cîștigat Super Bowl (cupa cupelor) în 2001, a fost întrebat ce șanse are echipa sa să repete succesul în campionatul următor. El a răspuns că șansele erau minime. De ce? Deoarece 25-30% din echipă se schimbă în fiecare an. Jucătorii noi nu au atuul experiențelor comune. Fără de care succesul nu este posibil.

3. Încrederea

   Cînd vă respectați oamenii și petreceți destul timp alături de ei, încît le împărtășiți experiențele, le inspirați – fără discuție – foarte multă încredere. Încrederea este un factor vital în stabilirea relațiilor pozitive. Poetul scoțian George MacDonald spunea: „Să fii demn de încredere este un lucru mult mai valoros decît să fii iubit.” Fără încredere, nu puteți menține nici o relație.

4. Reciprocitatea

   Relații ce nu se bazează pe principiul reciprocității sunt sortite pieirii. Dacă o persoană joacă întotdeauna rolul „destinatarului”, iar cealaltă interpretează mereu rolul „expeditorului”, relația se va dezintegra în cele din urmă. Acest lucru este valabil pentru toate relațiile, inclusiv cele din cadrul unei echipe. Ca oamenii să aibă parte de relații cît mai bune, trebuie să interpreteze ambele roluri, în așa fel încît toată lumea să aibă de cîștigat. Nu trebuie să uitați să cereți relații coechipierilor, colegilor și prietenilor voștri referitoare la speranțele, dorințele și țelurile lor. Dăruiți-le oamenilor întreaga voastră atenție! Arătați-le că îi iubiți.

5. Plăcerea reciprocă

   În momentul în care relațiile se dezvoltă și se consolidează, oamenii implicați încep să se bucure de compania celorlalți. Doar simplul fapt că sunt împreună poate să transforme un eveniment neplăcut într-o experiență pozitivă.

Ce faceți ca să stabiliți relații cît mai solide cu semenii voștri? Cheltuiți timp și energie în acest sens sau vă axați atît de tare asupra rezultatelor încît îi ignorați pe cei din jur? Dacă așa stau lucrurile, gîndiți-vă la cuvintele înțelepte rostite de George Kienzle și Edward Dare în „Climbing the Executive Ladder”: „Puține lucruri vă vor oferi o răsplată mai mare ca timpul și eforturile depuse pentru a-i înțelege pe cei din jur. Nimic nu vă va conferi o valoare mai mare în calitatea voastră de lider și de om. ” Relații solide asigură succesul echipei, dar și al fiecărui jucător în parte.

Extras din „Totul despre lideri, atitudine, echipă și relații”, de către John Maxwell

Se vinde :)

se vinde

Astăzi mergeam pe stradă și am dat de acest anunț. M-a amuzat . Oare era serios în intenție? căci nu avea nici un număr de telefon.

Despre lenevie

În Biblie este scris: “Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte. Cine strânge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.” (Proverbe 10:4-5)

De multe ori, nouă ne pare că leneșul e cel care nu face nimic și trîndăvește toată ziua, dar de fapt, în viața reală puțini sunt astfel. Fiecare înțelegem că avem nevoie de ceva resurse cu care să ne întreținem, și aceste nevoi ne motivează să lucrăm. Chiar și cerșetorii trebuie să „lucreze”. Însă, citind acest text mi-am dat seama că lenevia nu constă numai în a nu face ceva. Conform textului observăm că lenevia este văzută printr-un rezultat al muncii. Bine, nu de fiecare dată cel ce nu lucrează „sărăcește”, și nu de fiecare dată cel ce lucrează „îmbogățește”, dar nici nu vorbesc despre asta acum. Ideea este că poți să lucrezi și cu lenevie! Interesant… și încă să sărăcești.

Eu sunt de acord. Acest lucru e foarte adevărat. Niciodată nu am văzut oamenii care să lucreze leneș și să îmbogățească. Astfel de oameni sunt foarte nestatornici: cînd au loc de muncă – cînd nu au; acum pot să facă o promisiune –mai tîrziu nu aduc la îndeplinire această promisiune. Acești oameni sunt ignoraţi de societate. Ei au o atitudine extraordinară: cred că totul și toți în jurul lor lucrează împotriva lor.

În Biblie, mai găsim scris : „Leneşul zice: „Afară este un leu, pe uliţe este un leu!” Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei, aşa se învârteşte leneşul în patul lui. Leneşul îşi vâră mâna în blid şi-i vine greu s-o ducă iarăşi la gură. Leneşul se crede mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu judecată.” (Proverbe 26:13) .

Ceea ce vrea să zică autorul prin „Leneşul zice: „Afară este un leu, pe uliţe este un leu!”…” este că acești leneși veșnic caută motive doar pentru ca să nu muncească. IMHO. Acesta este un alt tip de leneș, cred eu, cel care chiar nu face nimic. Și dacă vine cineva să-l certe sau să-l mustre, să-l corecteze ,el va reproșa. Da, probabil are și motive bune… de ce să se încordeze dacă și așa îi este bine. Dar…

În Proverbe 6:9-11 din Biblie, este scris: „Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!… Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ şi lipsa, ca un om înarmat.”

Toate lucrurile își au sfîrșitul lor. Leneșii își vor căpăta „răsplata” cuvenită. Deci cine mai vrae să rămînă leneși? Eu cred și sper că asta a fost o bună demotivație pentru fiecare din noi să nu fim leneși.
Totodată eu înțeleg că nu tot timpul acțiunile noastre sunt echivalente leneviei, chiar dacă așa par la prima vedere. Există mulți factori care ne determină să fim inactivi: oboseala, descurajarea, indispunerea etc. Eu înțeleg că de multe ori cînd nu dorim să ne sculăm din pat nu e lenevie. Sau cînd nu dorim să mergem la universitate/serviciu tot nu e lenevie, ci mai degrabă o saturație, o oboseală atît mintală cît și fizică.

Ce metode de combatere credeți că ar putea fi de folos? Mai multă distracție? Poate.. dar asta înseamnă să fugi de problemă decît să o rezolvi, mai degrabă.

Eu consider că cel mai bun leac de motivare este suportul pe care îl dăruim reciproc. Cînd nu vine cineva la universitate/serviciu, sunați-l! Întrebați-l ce mai face, cum se smte, sau dacă are nevoie de ajutor. Unii oameni mor în apartamentele lor și nimeni nu știe de ei pînă cînd mirosul străbate ușile vecinilor. Accept că acestea sunt cazuri excepționale, dar oricum cred că avem nevoie de susținere și înțelegere în diferite situații.

De asemenea, trebuie să ne ajutăm chiar și cînd suntem unul lîngă altul. Ajutați-vă fizic, faceți diferite gesturi plăcute prietenilor voștri, acordați-le atenție și veţi vedea cum veţi fi răsplătiţi pentru aceste lucruri.
Haideți să nu fim ipocriți acordînd întrebări de genul: „Ce mai faci?”, ci să căutăm să ne ajutăm în nevoile noastre.

Really, make the world a better place to live in.